Al doilea lucru despre mintea ta, este că răspunde doar la două lucruri, imaginile pe care ți le faci în cap și cuvintele pe care ți le spui și nu există altceva. Vestea minunată este că le poți schimba oricând, însă cuvintele tale devin realitatea ta.
Dacă stau în fața ta cu un ac hipodermic masiv și ți-l înfig în braț, există cel puțin cinci imagini diferite pe care le poți face. "Aoleu, un ac! Arată oribil, pare dureros." Asta este una sau „Oh, mă doare atât de mult. Acul îmi va îndepărta durerea. Am nevoie de acest medicament pentru durere”. A treia imagine este: „Sunt un culturist și dacă mă injectez cu steroizi, o să mă simt foarte bine și o să câștig mister Univers”. A patra imagine este: „Când intră acul, mă injectez cu un ser anti-îmbătrânire. Am să arăt cu 10 ani mai tânăr. Da, abia aștept”. Sunt mai multe, sunt atât de multe lucruri diferite. Și, bineînțeles, a cincea imagine este: "Mă voi înțepa și voi pluti, voi fi bine toată ziua."
Cele mai multe frici sunt din frica de a nu fi în control, deoarece gândurile tale îți controlează sentimentele, sentimentele îți controlează acțiunile, acțiunile tale controlează evenimentele și totul începe cu gândirea ta. La fel este și cu frica de înălțime. Poți să alegi să schimbi imaginile din mintea ta în ceea ce privește avionul și posibilitatea prăbușirii cu o imagine a unui carusel din parcul de distracții. Când urci în avion spui:„ Da, este ca și cum aș fi la Disneyland, sau ca și cum aș fi la PortAventura, pentru că schimbi imaginile din mintea ta pentru a merge în avion. Schimbă imaginile și schimbă cuvintele. Răspunzi la două lucruri, imaginile pe care le faci cu „sicriul zburător” și la cuvintele „voi muri.” Schimbă imaginile și atunci când decolezi spui: „Da, iubesc să fac asta, mă încântă, mă emoționează, este ceea ce vreau să fac și mă bucură.”
Minte-ți mintea, înșelă-ți frica și fură înapoi acea încredere fenomenală cu care te-ai născut. Despre asta este vorba în hipnoză.
Majoritatea terapeuților nu-ți spun minte, trișează și fură, dar eu o fac, pentru că este un mod minunat de a-ți aminti. Îți minți mintea, iar când o minți, înșeli frica și, când înșeli frica, îți furi acea încredere uimitoare cu care te-ai născut.
De exemplu, o persoană poate să spună: "Oh super, sunt într-un avion. O să stau pe spate. A și au filmul ăsta, vreau să îl văd. Știi, mi-ar plăcea să văd asta și am toată această carte de citit și voi continua să dorm câteva ore și o să mă trezesc în Miami și o să merg la plajă”, iar o altă persoană ar putea spune: „Sunt sigur că acea persoană este teroristă. Continuă să meargă la toaletă și să iasă. Pare puțin suspectă. Cred că va arunca în aer avionul." Ce crezi că se va întâmpla cu cei doi oameni? Vor răspunde la imaginile pe care le fac în cap și la cuvintele pe care și le spun, pentru că nu există nimic altceva. Asta este o veste rea și bună. Vestea bună este că poți schimba acele imagini și cuvinte oricând.
Și astfel, cuvintele formează structura realității tale și, dacă dorești să îți schimbi realitatea, mai bine schimbi aceste cuvinte. Există o expresie grozavă „Cuvintele formează firul pe care ne înșirăm experiența”. În Biblie scrie: „Cum vorbește un om, așa este și el”. Și totul este adevărat. Deci, modul în care te simți se reduce la două lucruri. Cuvintele pot răni cu adevărat, însă pot și împuternici.
Al treilea lucru despre minte este că, iubește ceea ce este familiar și nu-i place necunoscutul și, vrea să revină înapoi și înapoi la ceea ce este familiar și să evite ceea ce nu este familiar.
Dacă dorești succes, trebuie să faci familiar ceea ce este nefamiliar și ceea ce nu este familiar, familiar. Unul dintre motivele pentru care practici și practici este să îl faci familiar, atât de familiar încât ești familiarizat. Faci asta tot timpul.
De exemplu, cu câștigătorii la loterie, ceea ce le este familiar este să rămână fără bani. Ei primesc banii vineri și i-au epuizat până joi, pentru că trebuie să plătească facturile, încălzirea și să cumpere mâncare, iar până joi nu mai este nimic. Când cineva câștigă la loterie sau primește brusc mulți bani, face același lucru. Pur și simplu îi cheltuie pe toți. Investițiile sunt o țară străină. Nu sunt familiarizați.
Atunci când eram la școală, profesorii obișnuiau să spună: „Ai șase mere și dacă mănânci două, câte ți-au mai rămas?” Când te duci la Colegiul Eton, ei spun: "Ai șase companii și când vinzi două, câte îți mai rămân?" Pentru că ce fac? Îi fac să se gândească: „Aveți șase hoteluri, dețineți șase fabrici, aveți șase bănci comerciale și când vindeți două, mai aveți patru”. Și ceilalți spun, „mere, portocale, banane”.
Deci ceilalți formează această convingere că vor avea succes, astfel încât creierului îi place ceea ce este familiar și nu îi place ceea ce nu este familiar.
Dacă nu-ți place să alergi și începi să alergi, spui „Îmi place să alerg”, dar dacă alergi suficient, devine familiar și apoi rămasul în pat și nemișcatul devin necunoscute. Orice va deveni familiar dacă o faci suficient. Dacă îți asumi obiceiuri bune, acestea devin familiare și dacă lași în urmă obiceiuri proaste devin necunoscute. Însă mintea vrea cu adevărat să se întoarcă la ceea ce este familiar și tu vrei să o îndepărtezi de acest lucru făcând familiarul să nu mai fie frecvent și făcând ceea ce nu este familiar atât de frecvent.
Deci, ceea ce este negativ și familiar, îl faci neobișnuit lăsându-l în urmă și, ceea ce este pozitiv și necunoscut, îl faci familiar îndreptându-te spre el.
De fiecare dată când te uiți la un restaurant și spui: „Oh, iubesc pizza, îmi plac prăjiturile, îmi plac brioșele”, îl faci familiar atunci când te duci după zahăr, grăsime și sare. Important este să le faci necunoscute. Îți schimbi cuvintele, îți schimbi convingerile, îi spui minții ce vrei și toate aceste trei lucruri continuă împreună. Spune-i minții ceea ce vrei și fă asta atât de familiar, încât toate lucrurile vechi precum: „Oh, Doamne, au înghețată și pizza", le faci atât de nefamiliare.
Le faci necunoscute și spui: „Da, e în regulă”. Este ca atunci când am vrut să nu mai beau Coca-Cola. M-am gândit la ea ca fiind otravă într-o sticlă. Și am încetat să mai beau, pentru că de fiecare dată spuneam „Este otravă într-o cutie”. Am schimbat imaginea și am schimbat cuvintele. I-am spus minții: „Nu prea vreau să beau otravă” și am făcut-o neobișnuită. Acum mă uit la ea și nu-mi pot imagina că am băut vreodată chestia aia, însă am făcut-o.
Știința a dovedit-o cu fenomenul de zece zile. Dacă urăști măslinele și mănânci câte una în fiecare zi timp de zece zile, în ziua unsprezece mintea ta spune: „Unde este măslina mea?”
Cei mai mulți oameni spun: „Nu-mi place asta.” Este la fel și cu acei oamenii care pleacă în străinătate și spun: „Nu mănânc alimente străine”. De ce nu? Sunt grozave. „Probabil pentru că nu-mi place gustul”. Ai gustat vreodată? "Nu chiar. Sunt destul de sigur că nu-mi place." Trebuie să perseverezi, astfel încât să faci ceva familiar din toate punctele de vedere. Când eram mică nu mâncam spanac și linte însă acum le mănânc și îmi plac. Totul se întâmplă după cuvântul tău. Este și prin acțiuni, este și prin gândire. O poți face cu orice. O poți face cu ceea ce mănânci, cu mersul la sală, cu genul de oameni care îți sunt prieteni, cu atitudinea ta față de bani, cu modul în care te comporți cu clienții și, motivul pentru care practici, practici și practici este ca să îl faci familiar.
Ca să recapitulez: Familiar – nefamiliar; imaginile și cuvintele din mintea ta; și spune-i minții ce vrei. Aceasta este toată psihologia de care vei avea nevoie vreodată pentru tot restul vieții. Nu este nimic altceva!
Comments