Mă întorc la Mine
Proces individual de 6 luni
Ai înțeles multe despre tine.
Dar încă există momente în care reacționezi din cine ai fost nevoit(ă) să devii.
Ai făcut poate terapie. Ai citit. Ai lucrat cu tine. Ai înțeles de unde vin multe dintre tiparele tale.
Și totuși, ceea ce înțelegi nu este întotdeauna ceea ce reușești să trăiești.
„Mă întorc la Mine” este un proces individual de 6 luni pentru oamenii care au înțeles multe despre ei, dar observă că anumite tipare continuă să le conducă alegerile, relațiile și felul în care se raportează la ei înșiși.
Poți să știi de unde vine frica de abandon și totuși continui să te abandonezi pe tine ca să nu fii părăsit(ă).
Poți să înțelegi nevoia de control și totuși să nu te poți relaxa atunci când nu deții controlul.
Poți să știi că nu trebuie să demonstrezi nimic și totuși să continui să-ți construiești valoarea prin performanță.
Pentru că a înțelege un tipar nu înseamnă automat că ai încetat să trăiești din el.
Poate că întrebarea nu mai este:
„Ce mai este de vindecat la mine?”
Ci:
„Cine am devenit ca să pot trece prin ceea ce am trăit?”
Pentru că există o diferență între ceea ce ți s-a întâmplat și identitatea pe care ai construit-o pentru a putea funcționa mai departe.
Poate că te recunoști aici
Știi că ar trebui să spui „nu”.
Dar spui „da” și te superi apoi pe tine.
Știi că o relație sau o situație nu îți mai face bine.
Dar o parte din tine continuă să se agațe.
Știi că nu trebuie să demonstrezi nimic.
Dar te suprasoliciți, performezi și duci mai mult decât este al tău.
Îți dorești apropiere.
Dar când apropierea devine reală, controlezi, te retragi sau începi să cauți semne că ceva nu este în regulă.
Îți dorești să primești.
Dar când cineva îți oferă ajutor, iubire, susținere sau grijă, apare disconfortul.
Îți dorești să te oprești.
Dar când nu faci nimic, apare neliniștea sau senzația că ar trebui să fii productiv(ă).
Ai lucrat cu tine.
Și totuși, în anumite momente, reacția apare înaintea tuturor lucrurilor pe care le știi.
Poate că problema nu mai este lipsa de conștientizare.
Poate că o parte din viața ta continuă să fie organizată de strategii pe care le-ai învățat într-o perioadă în care aveai nevoie de ele.
Ceea ce astăzi numești „felul meu de a fi” poate să fi început, cândva, ca o adaptare.
Poate ai învățat să fii puternic(ă) pentru că nu puteai conta pe ceilalți.
Să anticipezi totul pentru că imprevizibilul nu se simțea sigur.
Să performezi pentru că prin rezultate primeai apreciere.
Să nu ceri pentru că ai învățat că nevoile tale sunt prea mult.
Să controlezi pentru că lipsa controlului te făcea vulnerabil(ă).
Să nu depinzi de nimeni pentru că dependența a costat.
La început, acestea sunt strategii.
Repetate suficient de mult, pot ajunge să pară identitate.
De aceea, insight-ul este important.
Dar nu este întotdeauna suficient.
Poți să înțelegi.
Să analizezi.
Să conștientizezi.
Să vezi exact de unde vine un tipar.
Și totuși, când apare respingerea, conflictul, incertitudinea, apropierea sau pierderea controlului, să revii la reacția cunoscută.
Nu pentru că nu ai înțeles suficient.
Ci pentru că între ceea ce știi și ceea ce poți trăi în mod repetat există un proces de integrare.
Aici lucrăm cu diferența dintre:
„Asta sunt eu.”
și
„Asta am învățat să fac.”
Controlul poate fi o strategie.
Perfecționismul poate fi o strategie.
Hiperindependența poate fi o strategie.
Adaptarea permanentă la ceilalți poate fi o strategie.
Evitarea conflictului poate fi o strategie.
Nevoia de a demonstra poate fi o strategie.
Când începi să vezi strategia fără să o mai confunzi cu identitatea ta, apare posibilitatea unei alegeri diferite.
Nu trebuie să eliminăm o parte din tine.
Trebuie să înțelegem de ce există, ce continuă să o activeze și dacă mai este nevoie ca ea să decidă pentru tine astăzi.
Schimbarea nu înseamnă să devii altcineva.
Înseamnă să începi să separi cine ești astăzi de ceea ce ai învățat cândva că trebuie să fii.
Să vezi tiparul.
Să-i înțelegi originea.
Să recunoști momentul în care se activează.
Să poți rămâne cu ceea ce simți fără să repeți automat vechiul răspuns.
Și, treptat, să construiești un mod diferit de a alege, de a relaționa și de a trăi.
Nu doar când ești liniștit(ă) și totul merge bine.
Ci în viața reală.
Cum lucrăm pe parcursul celor 6 luni
Procesul nu începe cu întrebarea:
„Cine vrei să devii?”
Începe cu o întrebare mai importantă:
„Cine ai învățat să fii?”
Pentru că multe dintre lucrurile pe care astăzi le numești „personalitatea mea” pot fi, de fapt, moduri de a funcționa pe care le-ai învățat în contexte în care aveai nevoie să te protejezi, să fii acceptat(ă), să păstrezi relația sau să te simți în siguranță.
Controlul.
Perfecționismul.
Nevoia de validare.
Dificultatea de a cere.
Tendința de a duce totul singur(ă).
Adaptarea constantă la ceilalți.
Retragerea atunci când apropierea devine prea mare.
În timp, ceea ce a început ca adaptare poate ajunge să fie trăit ca identitate.
De aceea, pe parcursul celor șase luni, nu lucrăm doar cu ceea ce simți.
Lucrăm cu felul în care ai învățat să funcționezi — și cu cine alegi să fii atunci când vechile strategii nu mai trebuie să conducă viața ta.
1. Cartografiem identitatea actuală
Înainte să schimbăm ceva, trebuie să vedem clar ce se întâmplă acum.
Nu doar:
„Ce simți?”
Ci:
„Cine devii atunci când simți?”
Ce se întâmplă cu tine când apare respingerea?
Dar când cineva se îndepărtează?
Când nu ai control?
Când ești criticat(ă)?
Când trebuie să ceri ceva?
Când trebuie să spui „nu”?
Când cineva se apropie suficient de mult încât să devii vulnerabil(ă)?
Începem să observăm tiparele care îți organizează alegerile, relațiile și reacțiile.
Unde te adaptezi pentru a nu pierde relația.
Unde controlezi pentru a reduce incertitudinea.
Unde performezi pentru a te simți suficient(ă).
Unde spui „da” când în interiorul tău există un „nu”.
Unde nu ceri ceea ce ai nevoie.
Unde nu primești cu adevărat.
Unde te retragi înainte să poată pleca celălalt.
Și unde spui:
„Așa sunt eu.”
când, de fapt, poate fi ceva ce ai învățat să faci foarte devreme.
Aici construim Harta Identității Actuale.
Începem să vedem traseul:
Experiență → semnificație → credință → strategie de protecție → comportament repetat → consecință → confirmarea credinței inițiale.
Pentru că atunci când vezi întregul mecanism, începi să poți face diferența dintre cine ești și ceea ce ai învățat să faci pentru a te proteja.
2. Mergem la rădăcina tiparului
După ce vedem cum funcționează tiparul astăzi, explorăm locurile din care acesta s-a construit.
Aici folosesc, atunci când este potrivit procesului tău, RTT® și hipnoterapia.
Nu ne întoarcem în trecut doar pentru a-l retrăi.
Și nici pentru a găsi pe cineva pe care să îl învinovățim.
Ne interesează semnificația pe care anumite experiențe au căpătat-o pentru tine și concluziile pe care ai ajuns să le construiești despre tine, despre ceilalți și despre lume.
Poate ai învățat:
„Trebuie să fiu puternic(ă).”
„Nu mă pot baza pe nimeni.”
„Trebuie să merit iubirea.”
„Dacă nu controlez, nu sunt în siguranță.”
„Dacă spun ce vreau, pot pierde relația.”
„Dacă sunt vulnerabilă, pot fi rănită.”
„Valoarea mea vine din ceea ce fac pentru ceilalți.”
„Eu trebuie să mă descurc singur(ă).”
Unele dintre aceste concluzii au putut avea sens în contextul în care s-au format.
Problema apare atunci când contextul se schimbă, dar regula rămâne.
Și continui să construiești relații, alegeri și reacții după o regulă pe care ai învățat-o într-o perioadă foarte diferită a vieții tale.
În sesiunile profunde explorăm aceste legături și lucrăm cu semnificațiile, credințele și răspunsurile emoționale care continuă să participe la felul în care funcționezi astăzi.
Nu putem schimba ceea ce s-a întâmplat.
Putem lucra cu ceea ce ai ajuns să crezi despre tine în urma a ceea ce s-a întâmplat.
3. Separăm cine ești de ceea ce ai învățat să faci
Unul dintre cele mai importante momente ale procesului apare atunci când începi să nu te mai confunzi cu mecanismul tău de protecție.
Este o diferență enormă între:
„Sunt controlant(ă).”
și:
„Observ că atunci când mă simt nesigur(ă) apare nevoia de a controla.”
Între:
„Sunt prea independent(ă).”
și:
„Am învățat că este mai sigur să nu depind de nimeni.”
Între:
„Sunt perfecționist(ă).”
și:
„Am învățat să folosesc performanța pentru a-mi proteja valoarea.”
În momentul în care nu mai spui automat „asta sunt eu”, apare spațiul în care poți începe să alegi.
Aici lucrăm cu ceea ce eu numesc Pauza de Identitate.
În momentele de activare înveți să observi:
Ce s-a activat în mine?
Ce poveste îmi spune mintea acum?
Ce simt impulsul să fac?
Ce ar face vechea mea identitate în acest moment?
Și, mai ales:
„Cine este pe cale să răspundă acum — femeia/bărbatul care sunt astăzi sau adaptarea care încearcă să mă protejeze?”
Scopul nu este să elimini fiecare reacție veche.
Scopul este să începi să o recunoști suficient de devreme încât să nu mai fii obligat(ă) să o urmezi.
4. Integrăm schimbarea în viața reală
O sesiune profundă poate schimba felul în care vezi ceva.
Dar apoi te întorci în viața ta.
În aceeași relație.
În aceeași familie.
La aceeași muncă.
La aceleași conversații despre bani, limite, apropiere, respingere, responsabilitate sau control.
Și exact aici începe o parte esențială a procesului.
Poate pui o limită și apare vinovăția.
Poate nu mai alergi după cineva și apare neliniștea.
Poate ceri ceea ce ai nevoie și apare frica de respingere.
Poate te odihnești și apare senzația că „ar trebui să faci ceva”.
Poate cineva te ajută și observi cât de repede vrei să preiei din nou controlul.
Aceste momente nu înseamnă că munca făcută „nu a funcționat”.
Ele ne arată unde vechiul răspuns este încă foarte disponibil.
Între sesiunile profunde lucrăm cu ceea ce apare concret: reacțiile emoționale, tiparele active, limitele, alegerile și momentele în care vechea identitate încearcă să preia din nou conducerea.
Procesul include și suport între sesiuni, în limite clare, tocmai pentru ca ceea ce apare în viața reală să poată deveni material de lucru.
Integrarea nu înseamnă să nu te mai activezi niciodată.
Înseamnă ca activarea să nu mai decidă automat ce faci mai departe.
5. Construim identitatea pe care o alegi
Abia după ce începi să vezi cine ai învățat să fii apare o întrebare diferită:
„Dacă nu mai trebuie să fiu cine am fost pentru a mă proteja, cine aleg să fiu acum?”
Dar nu construim această identitate din afirmații generale precum:
„Sunt puternic(ă).”
„Sunt liber(ă).”
„Sunt suficient(ă).”
O definim prin felul în care trăiești.
Cum vorbește femeia/bărbatul acesta atunci când ceva o/îl deranjează?
Cum pune o limită?
Cum cere?
Cum primește?
Ce face atunci când cineva îi spune „nu”?
Cum reacționează când greșește?
Cum se comportă când nu este validat(ă)?
Ce nu mai tolerează?
Ce nu mai încearcă să demonstreze?
Cum se raportează la iubire, bani, muncă, corp, odihnă și succes?
Și există o întrebare pe care o consider esențială:
„Ce preț trebuie să fiu dispus(ă) să plătesc pentru a nu mă mai întoarce la vechea identitate?”
Pentru că uneori noua identitate înseamnă să tolerezi faptul că cineva nu este mulțumit de limita ta.
Să nu mai fii persoana care salvează pe toată lumea.
Să nu mai primești aceeași validare pentru cât de mult duci.
Să lași pe cineva să te ajute.
Sau să accepți că anumite relații funcționau tocmai pentru că tu te abandonai pe tine.
Audio-uri personalizate pentru consolidarea noii identități
După sesiunile RTT, primești înregistrări audio personalizate, construite pornind din ceea ce a apărut în procesul tău.
Nu sunt audio-uri generale.
Limbajul lor este legat de credințele, conflictele interioare, vechile definiții despre tine și direcția pe care o construim împreună.
Le folosim pentru a susține repetarea și familiarizarea cu perspective și răspunsuri diferite.
Pentru că noua identitate nu se construiește doar prin ceea ce înțelegi.
Se consolidează prin ceea ce repeți și începi să trăiești diferit.
6. Trăiești noua identitate în viața reală
La un moment dat, procesul trebuie să iasă din cabinet și să intre în viață.
Aici folosim ceea ce eu numesc Experimente de Identitate.
Nu sunt teste.
Nu trebuie să demonstrezi nimic.
Sunt situații concrete în care începi să faci diferit ceea ce înainte făceai automat.
Spui „nu” fără să construiești zece explicații.
Ceri ceea ce ai nevoie.
Nu alergi imediat după confirmare.
Tolerezi faptul că cineva este dezamăgit de tine.
Primești fără să simți că trebuie să dai imediat ceva înapoi.
Rămâi prezent(ă) într-o conversație dificilă fără să ataci, să te retragi sau să te abandonezi pe tine.
Îți dai voie să nu controlezi fiecare rezultat.
Viața începe să devină locul în care observăm dacă noua identitate devine mai disponibilă pentru tine.
Monitorizăm schimbarea
Pe parcursul procesului nu urmărim doar:
„Cum te simți?”
Observăm și ce începe să se schimbe în felul în care funcționezi.
Cât de repede recunoști un tipar.
Cum răspunzi la respingere, critică sau incertitudine.
Cât de des spui „da” atunci când vrei să spui „nu”.
Câtă confirmare cauți.
Cum gestionezi limitele și conflictul.
Cât timp îți ia să revii după o activare emoțională.
Ce începi să nu mai tolerezi.
Ce conversații poți avea acum pe care înainte le evitai.
Ce alegeri faci diferit.
Nu pentru a măsura cât de „bine” faci procesul.
Ci pentru a putea vedea dacă ceea ce lucrăm împreună începe să existe și în viața ta.
Iar înainte să încheiem cele șase luni
Nu vreau să pleci din proces cu ideea:
„Acum nu ar mai trebui să mă activez niciodată.”
Asta ar crea doar o altă formă de presiune.
Construim împreună Protocolul tău Personal de Revenire.
Înveți să recunoști:
care sunt primele semnale că vechea identitate începe să preia controlul,
ce situații o activează cel mai ușor,
ce observi în corp,
ce gânduri apar,
care este primul comportament spre care te îndrepți
și ce poți face pentru a întrerupe mai devreme vechiul circuit și a reveni la o alegere conștientă.
Pentru că autonomia nu înseamnă să nu mai ai niciodată momente dificile.
Înseamnă să te recunoști mai repede atunci când te pierzi în vechiul mod de a funcționa și să cunoști drumul înapoi către tine.
Scopul nu este să nu mai apară niciodată femeia sau bărbatul care ai fost.
Scopul este ca, atunci când apare, să nu mai fie singura sau singurl care decide ce urmează.
Ce include concret procesul de 6 luni
Procesul este individual și adaptat la ceea ce apare pe parcursul celor șase luni.
Sesiuni individuale 1:1
Spațiul în care lucrăm cu tiparele, relațiile, alegerile și situațiile care apar în procesul tău.
Sesiuni RTT® și hipnoterapie
Folosite atunci când este potrivit să lucrăm mai profund cu rădăcina unui tipar, credințele și semnificațiile asociate lui.
Audio-uri RTT® personalizate
Create în urma sesiunilor tale, pornind din limbajul, credințele și direcția procesului tău.
Integrare între sesiuni
Lucrăm cu ceea ce apare în viața reală, astfel încât schimbarea să nu rămână doar la nivel de înțelegere.
Suport între sesiuni
Pentru continuitate, clarificare și momentele relevante care apar între întâlnirile noastre.
Monitorizarea schimbării
Urmărim ce începe să se modifice concret în reacțiile, alegerile, limitele și relațiile tale.
Harta Identității Actuale
Construim la început o imagine clară a tiparelor și strategiilor din care funcționezi astăzi și revenim la ea pe parcurs.
Protocolul Personal de Revenire
La final, construim reperele prin care poți recunoaște mai repede revenirea într-un tipar vechi și ști ce ai de făcut pentru a reveni la tine.
Sesiune bonus de explorare prin regresie
La finalul procesului, opțional, o sesiune RTT® separată cu regresii în vieți anterioare, abordate ca explorare simbolică sau spirituală, nu ca dovadă istorică.
Ce nu este acest proces
Nu este un curs pe care îl consumi singur(ă).
Nu este o colecție de informații și tehnici.
Nu este o promisiune că după șase luni nu vei mai avea niciodată frică, nesiguranță sau momente în care un tipar vechi revine.
Nu este un proces în care eu îți spun cine trebuie să devii.
Și nu este despre a „repara” ceva greșit în tine.
Este despre a înțelege ce ai învățat să fii pentru a te proteja, a separa acele adaptări de cine ești astăzi și a începe să trăiești dintr-un loc pe care îl alegi conștient.
Pentru cine este acest proces
„Mă întorc la Mine” poate fi potrivit pentru tine dacă ai făcut deja multă muncă interioară și ai ajuns să înțelegi multe despre tine, dar observi că anumite tipare continuă să apară.
Poate știi de unde vin.
Poate le recunoști chiar în momentul în care se întâmplă.
Și totuși, în anumite situații, revii la:
-
control;
-
perfecționism;
-
supraadaptare;
-
nevoia de validare;
-
teama de respingere sau abandon;
-
dificultatea de a pune limite;
-
tendința de a duce totul singur(ă);
-
retragere sau hiperindependență atunci când apropierea devine inconfortabilă.
Nu mai cauți doar să înțelegi de ce ești așa.
Vrei să schimbi felul în care aceste tipare continuă să participe la relațiile, alegerile și viața ta.
Este important să vii în acest proces dacă ești dispus(ă):
să te observi cu onestitate;
să lucrezi și cu ceea ce apare între sesiuni;
să experimentezi răspunsuri diferite chiar atunci când vechiul răspuns pare mai familiar;
și să participi activ la propriul proces, nu doar să aștepți ca o sesiune să facă schimbarea în locul tău.
Pentru cine nu este acest proces
Acest proces nu este potrivit dacă îți dorești o soluție rapidă sau o singură sesiune care să schimbe totul.
Nu este potrivit dacă vrei doar să acumulezi informație despre tine, fără să lucrezi cu ceea ce apare în viața reală.
Nu este potrivit dacă îți dorești ca eu să îți spun ce decizii să iei sau să devin persoana de care ai nevoie pentru a putea funcționa.
Și nu este potrivit dacă în acest moment nu poți sau nu vrei să îți asumi un proces individual de șase luni.
Eu nu fac procesul în locul tău.
Rolul meu este să te ajut să vezi ceea ce singur(ă) poate fi greu să vezi, să lucrăm cu ceea ce menține vechile tipare și să construim împreună condițiile în care poți începe să alegi diferit.
Schimbarea se vede în ceea ce începi să faci diferit atunci când viața apasă exact pe locurile în care înainte reacționai automat.
Cum poate începe să arate schimbarea în viața reală
Schimbarea nu înseamnă că nu mai simți frică, nesiguranță sau disconfort.
Înseamnă că acestea nu mai decid automat pentru tine.
În loc să spui „da” ca să nu dezamăgești, începi să poți spune „nu” fără să te abandonezi pe tine.
În loc să controlezi totul ca să te simți în siguranță, începi să tolerezi mai bine incertitudinea.
În loc să cauți constant confirmarea că ești suficient(ă), începi să observi când valoarea ta depinde de răspunsul celuilalt.
În loc să duci totul singur(ă), începi să poți cere, primi și lăsa responsabilitatea acolo unde îi aparține.
În loc să te pierzi într-o relație pentru a nu o pierde, începi să rămâi și de partea ta.
În loc să reacționezi imediat din frica de respingere sau abandon, apare un spațiu între ceea ce simți și ceea ce alegi să faci.
În loc să te întrebi constant „Ce este în neregulă cu mine?”, începi să recunoști: „Știu ce s-a activat. Știu ce făceam înainte. Acum pot alege ce fac mai departe.”
Asta înseamnă, pentru mine, să te întorci la tine.
Nu să devii o versiune perfectă, permanent calmă și imposibil de activat.
Ci să poți rămâne în contact cu tine și atunci când apare ceva dificil.
Să nu mai lași trecutul să decidă automat cine trebuie să fii în prezent.
Cum au trăit alții acest proces
”Am mai multă încredere în mine și relația cu partenerul e mult mai bună.”
”Eram un Cristian mai timid, mai speriat, mai închis. Azi sunt mai confident și sigur.”
”În sfârșit pot face loc și pentru altceva în viața mea.”
”S-a terminat lupta, disperarea și atacurile de panică.”
”Relația mea cu banii este mult mai bună.”
”Nu mai am nimic de demonstrat. Lupta s-a terminat.” - mărturie completă
Aceste schimbări nu apar pentru că cineva “a muncit mai mult”.
Apar atunci când sistemul nervos începe, în sfârșit,
să se simtă suficient de sigur pentru a trăi diferit.
Fiecare proces arată diferit.
Și niciun testimonial nu poate spune ce se va întâmpla în procesul tău.
Dar schimbarea care mă interesează nu este doar ceea ce înțelegi despre tine.
Este ceea ce începi să trăiești diferit.
Despre mine
Nu ca să mă cunoști.
Ci ca să înțelegi din ce loc lucrez cu tine.
De peste zece ani, munca mea cu mine a trecut prin dezvoltare personală, coaching, hipnoterapie, RTT®, lucru sistemic, psihologie și formare în psihoterapie integrativă.
Am căutat mult timp să înțeleg de ce putem ști atât de multe despre noi și, cu toate acestea, să continuăm să repetăm aceleași lucruri.
Am văzut asta și în propriul meu proces.
Poți să înțelegi de unde vine o rană.
Poți să vezi tiparul.
Poți să ierți.
Poți să faci ani de muncă interioară.
Și totuși, într-un anumit context, să descoperi că o parte din tine continuă să trăiască după o regulă foarte veche.
Aici s-a schimbat și felul în care am început să lucrez cu oamenii.
Nu mă mai interesează doar să găsim rădăcina unui tipar.
Mă interesează ce ai construit în jurul lui.
Cine ai învățat să fii.
Cum se vede asta astăzi în relațiile și alegerile tale.
Și ce se întâmplă când începi să nu mai ai nevoie de aceeași identitate pentru a te proteja.
De aceea, în munca mea, RTT®, hipnoterapia, lucrul sistemic și psihoterapia nu sunt scopul în sine.
Sunt instrumente pe care le folosesc pentru a înțelege și lucra cu omul din fața mea, nu pentru a-l adapta pe el unei singure metode.
Și există ceva ce consider important să știi despre mine:
Și eu continui propriul meu proces terapeutic.
Nu pentru că după suficientă muncă personală ar trebui să ajungi într-un punct în care nu mai ai nimic de văzut.
Ci pentru că unele dintre cele mai importante lucruri despre noi sunt exact cele pe care ne este cel mai greu să le vedem singuri.
Pentru mine, maturizarea nu înseamnă să ajungi la:
„Gata. M-am vindecat.”
Înseamnă să poți recunoaște din ce loc funcționezi și să ai din ce în ce mai multă libertate în ceea ce alegi să faci mai departe.
Sabina Țițentos
Practician RTT®, Hipnoterapeut și Coach
Facilitator în Constelații Familiale Sistemice
Psihoterapeut integrativ în formare
Formare și experiență
În ultimii peste zece ani, parcursul meu profesional și personal a inclus:
RTT® – Rapid Transformational Therapy
Formare în hipnoterapie și metoda RTT®.
Constelații Familiale Sistemice
Două formări aprofundate în lucrul sistemic și dinamica familială.
Psihologie și psihoterapie integrativă
Studii în psihologie și formare în psihoterapie integrativă.
Coaching și inteligență emoțională
Parte din primii ani ai formării mele în lucrul cu oamenii.
Experiență practică 1:1
Am lucrat individual cu sute de oameni, cu teme legate de relații, identitate, limite, stimă de sine, respingere, abandon, control și tipare repetitive.
Dacă te-ai recunoscut în ceea ce ai citit
Poate nu mai ai nevoie de încă o explicație despre motivul pentru care ești așa.
Poate întrebarea este alta:
„Sunt pregătit(ă) să văd ce continuă să îmi conducă viața și să încep să fac ceva diferit?”
Primul pas nu este să intri direct în proces.
Este o Conversație de Claritate și Potrivire.
În această conversație ne uităm la:
-
ce se repetă acum în viața ta;
-
ce ai încercat până aici;
-
ce vrei să fie diferit;
-
unde simți că ai rămas blocat(ă);
-
și dacă „Mă întorc la Mine” este sau nu procesul potrivit pentru ceea ce ai nevoie acum.
Nu este o sesiune de terapie și nu este o conversație în care trebuie să mă convingi că ești „potrivit(ă)”.
Este un spațiu în care vedem dacă există suficientă potrivire între ceea ce cauți și felul în care lucrez.
Proces individual • 6 luni • Locuri limitate pentru lucru 1:1
Nu trebuie să știi deja cine vei deveni.
Dar poate a venit momentul să vezi mai clar cine nu mai trebuie să fii.
„Mă întorc la Mine”
Un proces individual de șase luni pentru a înțelege cine ai învățat să fii, ce din acel mod de a funcționa încă îți conduce prezentul și cine alegi să fii astăzi.
Conversația este gratuită și durează
aproximativ 45 de minute.
Conversația ne ajută să vedem dacă există potrivire între ceea ce cauți și felul în care lucrez.